Pentru cei care își propun să aibă o pasăre ca animal de companie și au nevoie să aleagă specia potrivită, Dr. Morgana Prado, medic veterinar specializat în animale de companie neconvenționale de la Spitalul Veterinar Taquaral din Campinas, oferă sfaturi care vor contribui semnificativ la luarea deciziei.
+ Guinness: O investigație dezvăluie un scandal legat de nominalizarea celui mai vechi câine din lume
Ea spune că păsările din familia psitacidelor sunt amuzante și atrag oamenii care doresc să le aibă. Există mai multe specii, precum calopsita, papagal, cacatua, tuim, agapornis, perus australian, papagal ecletus, ring neck, ara, mărițică, printre altele.
“Sunt păsări inteligente și amuzante, interacționează cu oamenii, învață trucuri și jocuri, se înțeleg bine între ele când sunt în perechi, prezintă culori exuberante, iar transportul și îngrijirea, în funcție de specie și de mărimea păsării, nu prezintă dificultăți mari”, enumerează ea.
Morgana explică faptul că aceste performanțe sunt rezultatul unui creier mai dezvoltat. Și datorită ciocurilor lor curbate caracteristice, psitacidele au o sensibilitate mai mare la gustul alimentelor și abilitatea de a imita vorbirea, sunetele și cuvintele.
Vreau una! Și acum?
Dar înainte de a cumpăra pasărea, viitorul tutore trebuie să adune o mulțime de informații importante și să cerceteze particularitățile speciei alese.
Dr. Morgana listează câteva întrebări la care persoana trebuie să fie atentă:
- Specia este în pericol de dispariție?
- Care este durata medie de viață în captivitate a acestei păsări?
- Există factură pentru achiziție pentru a nu stimula traficul de animale?
- Crescătoria de unde se vor achiziționa păsările care nu necesită factură, cum ar fi perusul, calopsita și agapornis, este corectă și de încredere?
- Cum este mediul în care va sta?
- Cum ar trebui să fie colivia?
- Cum este îngrijirea?
- Le plac jucăriile, care sunt acelea?
- Cum trebuie să fie igiena locului păsării?
- Cu ce se hrănește, cât de des trebuie administrată hrana și ce nu ar trebui să mănânce?
- Trăiește singură? Sau este mai interesant să aibă un partener?
Răspunsurile la aceste întrebări trebuie comparate cu rutina casei pentru a avea convingerea că se poate gestiona responsabilitatea de a avea o pasăre.
Veterinara subliniază faptul că aceste păsări, în funcție de specie, pot trăi între 20 și 80 de ani. Prin urmare, nu este prudent să te gândești doar la prezent în momentul alegerii animalului, ci să te asiguri că pasărea va fi bine îngrijită și în viitor.
Alimentație
O altă informație esențială se referă la obiceiurile alimentare. Conform Dr. Morganei, baza ideală a alimentației este reprezentată de hrana extrudată zilnic, care este un aliment echilibrat și complet. “S-a dovedit deja că semințele, în special semințele de floarea-soarelui, nu reprezintă principalul aliment al păsărilor. Desigur, le plac, dar semințele ar trebui să li se ofere ca o răsplată doar de două sau trei ori pe săptămână. “Semințele și nucile, bogate în omega, aduc beneficii, dar trebuie administrate cu măsură, deoarece grăsimea conținută în ele poate suprasolicita ficatul”, explică ea.
Psitacidele apreciază, de asemenea, legumele cu frunze verzi închis și fructele. Dr. Morgana spune că le plac gustările cu gust de citrice. Aceste alimente pot fi oferite în mod liber. De asemenea, conform veterinarului, există alte surse de vitamine care pot fi servite săptămânal, cum ar fi porumbul fiert, oul fiert și ardeiul jalapeño. Cu toate acestea, trebuie să fiți atenți la alimentele interzise, cum ar fi salata și avocado.
Există copii în casă?
Dacă în casă sunt copii, Dr. Morgana recomandă specii mai mici, precum undulata și perusul. Agapornis este, de asemenea, o pasăre mică, dar de obicei mai sprintenă. Cu toate acestea, dacă este adusă acasă încă de la vârsta de pui și are contact cu oamenii, ea va deveni mai blândă, iar riscul de accidente va fi mai mic. “Dar au o personalitate puternică și din cauza ciocului curb, pot mușca destul de tare și pot provoca leziuni semnificative copilului. Nu se poate garanta 100% siguranța”, subliniază doctorul.
Tăierea aripilor cu un veterinar
Dr. Morgana explică că, dacă păsările nu sunt manipulate mult, dar vor sta totuși în voliere, nu este nevoie să li se taie aripile. Ea spune că mulți tutorei cer să le taie pentru a le elibera în casă. “Dar este important să subliniem că această eliberare trebuie supravegheată. Pasărea nu poate trăi în libertate, deoarece există șansa să fugă. Dacă aude un zgomot diferit, s-ar putea speria și să zboare departe”, avertizează ea.
Riscul de fugă apare pentru că tăierea aripilor trebuie făcută astfel încât pasărea să poată plana; în caz contrar, se poate răni în căderi, să lovească pereți și geamuri, cu riscul de a suferi leziuni. Conform Dr. Morganei, scopul tăierii este de a preveni zborurile înalte și trebuie repetat la fiecare trei sau șase luni. “Este important să tăiați aripile la o clinică, sub supravegherea unui specialist. Tăierea se face în funcție de mediul înconjurător și depinde de animal, de modul în care a fost crescut, dacă știe deja să zboare sau nu. A face asta acasă este periculos. Dacă este prea mult, poate să apară sângerare și durere”, observă medicul veterinar.
Când să consulți un specialist?
Păsările sunt animale exotice, iar recomandarea pentru animalele de companie neconvenționale este îngrijirea sănătății cu medicină preventivă. Ideal este să le aduci la veterinar pentru o consultație clinică la fiecare șase luni. Profesioniștii vor face trimitere pentru investigații suplimentare – cum ar fi analize de sânge și fecale – anual.
Dr. Morgana subliniază faptul că acest tip de animal, în general, ascunde simptomele sau nu se simte bine. De obicei, când observi ceva, schimbarea deja a avut loc. “Recomandarea este întotdeauna să observi excrementele, cantitatea de mâncare și apă consumată de animal, dacă este apatic, dacă stă în partea de jos a coliviei, dacă penele sunt zburlite, dacă și-au schimbat culoarea… Acestea sunt câteva semne că ceva trebuie investigat de către un specialist”, sfătuiește doctorul.
